Am ramas cu nepotul meu, de aproape 3 ani, singuri acasa. La el.
Primele 5 minute m-a urat. L-am lasat in pace, cunoscand regula ca omul indurerat nu trebuie sacait, daca nu esti persoana capabila sa-i alini suferinta (si de obicei nu e decat o singura persoana care poate face asta) nu faci decat sa strici lucrurile si mai rau.
Insa regula asta nu cred ca trebuie sa se respecte o perioada lunga. Dupa 5 minute l-am luat de pe jos. Mi-a spus printre lacrimi ca nu o vrea pe mama, nici pe tata, ci vrea "Pa".
L-am pacalit de nu s-a vazut. In urmatoarele 5 minute eram cei mai buni prieteni. Abia am putut sa plec acasa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu